sunt prea multe suparari ce ne strang 
cu brate de fier
de gat
si ne-arunca spre pamant.
 
sunt prea multe dureri ce ne-albesc parul
si ne toaca sufletul
in bucati de gand
si ne-ngroapa tot mai greu
mai adanc
in pamant
 
sunt prea putine fericiri sa m-alinte
sa-mi dea lacrimile lor 
sa sper
si sa m-arunce cateodata
cu tine
spre cer!
 
  • Share/Bookmark